MANDINER: Vladimir Putin încearcă să pună mâna pe o nouă ţară – fără a avea nevoie pentru asta nici măcar de soldaţi

MANDINER: Vladimir Putin încearcă să pună mâna pe o nouă ţară –
fără a avea nevoie pentru asta nici măcar de soldaţi

MANDINER (Ungaria), 11 octombrie 2024 – Moscova consideră teritoriul respectiv ca făcând parte din propria sa zonă de influenţă, ca şi Ucraina, iar România la rândul ei, fireşte, îl percepe drept al ei, dat fiind faptul că marea majoritate a populaţiei este de naţionalitate română.
Guvernul din Republica Moldova, mica ţară situată între Ucraina şi România a comasat alegerile prezidenţiale cu referendumul legat de UE – iar potrivit sondajelor recente preşedinta de orientare eurocrată Maia Sandu va putea rămâne în funcţie. Votul va avea loc la 20 octombrie – de altfel cu cinci săptămâni înaintea celui din ţara frăţească şi prietenă România.
Republica Moldova nu este o ţară bogată. Cei doar 2,5 milioane de locuitori care de pe un teritoriu cât o treime din Ungaria trăiesc în condiţii foarte grele. După schimbarea regimului 40% din locuitori au dispărut, iar numărul actual al studenţilor a scăzut deja la jumătate faţă de numărul celor din 2010.
Totuşi, ţara este încă o scenă de război importantă – în vecinătatea sa se desfăşoară războiul ruso-ucrainean, pe deasupra, într-o republică populară de facto ruptă din teritoriul ei staţionează soldaţi ruşi. Fireşte şi UE ar dori să scape de influenţa rusă rămasă amintire din perioada sovietică, înlocuind-o cu a sa: astfel de curând însăşi Ursula von der Leyen a fost prezentă în Capitală, unde a promis moldovenilor un adevărat Canaan pământesc şi foarte muţi bani, numai să nu opteze pentru orientarea rusă.
Dacă Transnistria nu ar fi suficientă, în Moldova mai există şi un teritoriu autonom numit Găgăuzia cu o populaţie turcă expusă unor puternice influenţe ruse. Guvernatorul provinciei, Evghenia Guţul, vizitează periodic Rusia, a fost şi oaspetele preşedintelui rus Putin, care i-a promis sprijin pentru acest teritoriu, asemenea Ursulei von der Leyen.
Însă datorită faptului că ţara a fost doar timp de două decenii parte a României (mai ales în perioada interbelică), în mintea celor mai vârstnici mai trăieşte amintirea URSS. Tinerii sunt mai degrabă pro-occidentali. Există muţi cu dublă cetăţenie – în majoritatea cazurilor este vorba de cetăţenie română, dar în cazul multora şi de cea rusă. Prima variantă ajută la găsirea unui loc de muncă în Europa, în schimb cea de-a doua este mai degrabă o chestiune de suflet.
Alegerea prezidenţială nu este în acelaşi timp şi un referendum pentru sau contra UE, despre care se discută din vară, beneficiind şi de susţinerea preşedinţiei ungare a Consiliului Europei.
Se pare că Sandu constituie candidatul cel mai popular. În urmă cu 4 ani Sandu l-a schimbat pe socialistul Dodon, iar partidul ei a câştigat în 2021 alegerile parlamentare. Gazprom a trecut la ameninţări, apoi a venit războiul care a adus cu sine înghiţirea Moldovei, deşi în cele din urmă lucrurile s-au mai calmat.(…)
De altfel aproximativ două treimi din populaţie este deja de partea UE, de asemenea 51% susţin candidatura Maiei Sandu. NATO şi războiul nu sunt dorite de mulţi, astfel nici nu constituie subiecte de campanie.
https://mandiner.hu/kulfold/2024/10/vlagyimir-putyin-ujabb-orszagra-probalja-ratenni-a-kezet-katonakra-sincs-szuksege-hozza-2