THE GUARDIAN: ”Banii murdari ai Moscovei ne-ar putea prejudicia
procesul democratic”: de ce se teme mica Moldovă că Kremlinul
i-ar putea ‘aranja’ referendumul legate de UE
Oficialii cred că în țară s-au strecurat 100 milioane euro în vederea influențării
acestui vot decisiv și al celui legat de alegerile prezidențiale
THE GUARDIAN (Marea Britanie), 13 octombrie 2024 – Primăvara trecută, vameșii din mica Moldovă ‘au dat de aur’. Acționând pe baza unor date difuzate de serviciul național de informații, ei au interceptat peste 100 de pasageri veniți din Rusia prin Armenia, fiecare având asupra sa câte 10000 euro – pragul potrivit căruia declarația legată de lichidități este obligatorie. Într-o singură noapte, autoritățile de pe aeroportul din Chișinău au confiscat peste 900000 euro.
Oficialii moldoveni s-au grăbit să anunțe că toate aceste lichidități se înscriu într-un presupus plan pus la cale de un oligarh fugar în contact cu Kremlinul – plan vizând finanțarea unor protestatari și cumpărarea de voturi în cadrul alegerilor prezidențiale din această lună și a unui referendum extrem de important vizând aderarea la UE.
Operațiunea a oferit primele semne legate de ceea ce, în interviurile acordate publicației The Observer (ediția de duminică a ziarului britanic The Guardian, n. red.), o serie de oficiali moldoveni și occidentali au considerat că ar fi un efort fără precedent al Rusiei de a submina aspirațiile țării de aderare la UE și de a slăbi autoritatea președintei prooccidentale printr-o serie de campanii destabilizatoare.
“Rusia strecoară milioane în bani murdari ca să ne pirateze procesele democratice – este vorba despre o evidentă influență menită să ne destabilizeze viitorul. Iar acest lucru este alarmant”, a declarat Olga Roșca, consilier pentru politică externă al președintei prooccidentale Maia Sandu.
Programate pe 20 octombrie, scrutinul, care ar duce la realegerea dnei Sandu, urmează să aibă loc în aceeași zi cu un referendum prin care moldovenii sunt întrebați dacă sunt de acord cu niște modificări constituționale care, în cele din urmă, ar permite țării – una dintre cele mai sărace din Europa – să adere la UE.
Roșca afirmă că, potrivit estimărilor guvernului, cel puțin 100 milioane euro s-au scurs în Moldova din Rusia în vederea manipulării alegerilor și a refrendumului. Nu este prmul avertisment legat de amestecul rușilor: în iunie, Statele Unite, Regatul Unit și Canada au afirmat că Moscova încearcă să se amestece în viața politică a Moldovei și că, în cazul în care campania sa ar eșua, ea va căuta să provoace proteste în masă.
De la ieșirea sa din Uniunea Sovietică, Moldova a gravitat între opțiuni prooccidentale și proruse, deși umbra Kremlinului a rămas mereu întinsă asupra sa. De asemenea, Moscova deține 1500 de soldați mobilizați în Transnistria – o regiune administrată de separatiștii proruși care, în urma unui scurt război din anii ’90, au ieșit de sub controlul guvernului Moldovei.
Dna Sandu, fost oficial al Băncii Mondiale, a fost aleasă președintă în noiembrie 2020, ea bazându-se pe un val de popularitate în calitate de militantă împotriva corupției cu un program de guvernare proeuropean. Ea a susținut un stil de viață mai auster – în puternic contrast cu politicienii cu limbaj bombastic, în majoritate bărbați, care au dominat viața politică moldovenească.
Într-un recent interviu, președinta a declarat că locuiește într-un apartament împreună cu mama sa, iar, potrivit unei declarații de avere din 2023, contul său bancar era în vaaloare de $600.
În 2021, partidul prooccidental al lui Sandu, PAS (Partidul Acțiune și Solidaritate, n. red.), a obținut o majoritate în urma alegerilor parlamentare din țară, victoria oferindu-i ocazia fără precedent de a pune în aplicare niște reforme și de a împinge țara spre Occident. Dar, trei ani mai târziu, Moldova se confruntă în continuare cu o instabilitate politică și economică.
În primul rând, țara a intrat într-o criză de energie din momentul când Gazprom, o companie controlată de Kremlin, a redus drastic, cu o treime, livrările de gaze către această țară, pretinzând mai mult decât dublul prețurilor anterioare pentru a continua livrările – demersul fiind considerat în general drept un preț politic al Moscovei, plătit pentru poziția prooccidentală a dnei Sandu. Apoi, războiul Rusiei din Ucraina a împins Moldova într-o criză financiară și mai acută.
Situată la doar câteva ore distanță de Odesa, Moldova a preluat cel mai mare număr de refugiați pe cap de locuitor, punându-și sub o mare presiune sistemul de sănătate, serviciile publice și infrastructura. Inflația a crescut până la 40%, iar comerțul cu Moscova și cu Kievul s-a redus simțitor.
Niște rachete rusești răzlețe din conflict au adâncit senzația de pericol, iar trupele rusești din Transnistria au sporit această stare de neliniște.
„Sandu a promis multe, dar situația geopolitică a fost foarte dură pentru ea. Nu și-au putut rrespecta toate promisiunile”, a declarat un oficial occidental din Moldova, el reflectând astfel nemulțumirea crescândă a unor moldoveni față de Sandu și față de partidul acesteia. „Există o apatie crescândă și o nemulțumire care oferă Rusiei un teren fertil”, a mai spus oficialul.
Sandu rămâne favorită și va putea câștiga primul tur în fața celorlalți 10 candidați din alegerile prezidențiale, dar ea se confruntă că un tur doi ce s-ar dovedi înșelător.
Ea conduce totodată și campania lui ‚da’ pentru referndumul legat de UE, sondajele arătând că între 55% și 65% dintre alegători se pronunță în sprijinul aderării la organizație. Un impuls major pentru Sandu a fost faptul că, în iunie, Moldova și-a început oficial negocierile de aderare la UE. Totuși, rămâne un scepticism legat de capacitatea țării de a pune în aplicare necesarele reforme democratice și juridice într-un viitor apropiat.
O serie de critici din partea opoziției au acuzat-o pe Sandu că politizează referendumul prin organizarea sa în aceeași zi cu alegerile prezidențiale, ei sugerând că demersul ar fi menit să îi sporească șansele personale. „Referendumul este un demers plin de cinism”, a declaraat la Chișinău Alexandr Stoianoglo – unul dintre principalii adversari ai lui Sandu din partea unui partid socialist prorus care, potrivit sondajelor, s-ar bucura de un procent de 12%.
„Integrarea în UE nu trebuie luată drept un merit personal”, a mai adăugat el.
Dar surse apropiate de Sandu afirmă că influența crescândă a Rusiei arată că țara nu-și poate permite să mai aștepte. „Avem o șansă unică: Moldova dispune de un președinte, de un parlament și de un guvern proeuropean. UE rămâne deschisă aderării noastre, iar, în iunie trecut, toate țările ne-au sprijinit aderarea”, a declarat Roșca. „Este în joc supraviețuirea Moldovei ca democrație, iar miza geopolitică este mai mare ca niciodată”, a subliniat Roșca.
În opinia susținătorilor săi, cea mai mare amenințare la adresa lui Sandu vine din străinătate. În principal, din partea lui Ilan Shor, un om de afaceri fugar, totodată un vajnic și bogat adversar al aderării la UE, sancționat de Occident.
Șor nu a răspuns întrebărilor puse de ‘Observer’. Dar a respins întrucâtva acuzațiile potrivit cărora el ar încerca să se amestece din străinătate în politica moloveană. Prin internediul rețelei Telegram, el a promis să le ofere alegătorilor echivalentul a $29 dacă se înregistrează în campania sa, promițând bani și celor care „ar convinge cât mai mulți dintre oamenii care se prezintă la secțiile de votare să voteze cu ‚nu’ sau să se abțină’” în cadrul, referendumului.
El s-a angajat public să îi plătească pe moldovenii care postează mesaje anti-UE pe Facebook și pe Telegram.
Cel mai ‚înspăimântător’ mesaj promovat de Șor se bazează pe „afirmația potrivit căreia politicile proeuropene ale Chișinăului vor îndrepta țara spre un război cu Rusia”, afirmă Vadim Pistrinciuc, directorul Institutului pentru Inițiative Strategice din Moldova – un grup de reflecție.
„Nu am mai atins niciodată un asemenea nivel în privința influenței străine”, a mai adăugat el.
Pentru oficialii de la Chișinău, îngrijorător este faptul că tacticile lui Șor au avut efect în alte regiuni din țară.
Anul trecut, Evghenia Guțul, o candidată sprijinită de Shor, anterior necunoscută, a provocat un adevărat cutremur politic câștigând alegerile pentru funcția de guvernator al Găgăuziei – altă mică regiune rusofonă semiautonomă din sudul țării.
În Găgăuzia, sentimentele proruse au fost mereu puternice, regiunea fiind locuită de o minoritate etnică de origine turcică, aflată în relații încordate cu Chișinăul începând din 1991, când țara s-a rupt de Uniunea Sovietică.
Dar ieșirea din obscuritate a lui Guțul și relațiile acesteia cu Kremlinul i-au uimit până și pe observatorii cei mai atenți, ridicând semne de întrebare în privința rolului Moscovei în alegerea sa.
„Cu două săptămâni înaintea alegerilor, procentajul ei în sodaje era la 0, după care, brusc, ea a câștigat”, afirmă Mihail Sirkeli, fondatorul biroului Nokta, un organ de presă independent cu sediul în Găgăuzia.
Guțul, care a declarat deschis că este candidată din partea unui partid prorus și care, după alegerea sa, a plecat la Moscova ca să se întâlnească cu Vladimir Putin, este în prezent sub anchetă, fiind acuzată că ar fi transmis fonduri rusești unui partid asociat cu Șor.
„Șor caută să repete povestea din Găgăuzia la nivelul întregii țări”, a declarat un diplomat occidental din Chișinău.
Pentru moment, oficialii din Moldova cred că Moscova își concentrează eforturile mai mult în privința influențării referendumului pe tema UE și mai puțin asupra alegerilor prezidențiale în cadrul cărora Sandu rămâne de departe cel mai popular politician.
„Dacă referendumul va fi validat, asta va duce la niște amendamente constituționale mai greu de schimbat pe termen lung comparativ cu rezultatul aleegerilor”, a declarat un înalt oficial moldovean.
Dar chiar dacă Sandu supraviețuiește votului și referendumului din această lună, echipa se așteaptă ca, anul viitor, Kremlinul să depună noi eforturi în momentul când partidul acesteia ar fi reales în cadrul alegerilor parlamentare din țară.
„Obiectivul Rusiei este clar: să țină Moldova în zona cenușie”, afirmă Roșca. „Dacă pierd Moldova, ei pierd o amprentă strategică în regiune”.
Articol de Pjotr Sauer
https://www.theguardian.com/world/2024/oct/12/moldova-fears-kremlin-fixing-eu-referendum-russia
Traducerea: Alexandru Danga/adanga/czaharia
0 Comentarii